Hype-ul vine și pleacă.
B-Ton a ales să rămână.

Înființată oficial în martie 2000, cu rădăcini ce duc până în 1997 sub numele Slammer, B-Ton e dovada vie că rockul arădean nu e nostalgic — e rezistent. Cea mai longevivă trupă rock arădeană activă și astăzi, formația și-a construit reputația pas cu pas, concert cu concert, începând pe scena legendarului club Rock Only Constructorul de pe malul Mureșului — locul unde s-a format o întreagă generație de rockeri din Ardeal.

Stilul lor? Ei înșiși îl descriu glumeț ca „funky-punk-power”  — o definiție care sună ca o provocare și se simte exact ca una live. La origini, influențele veneau direct din Pantera și Sepultura, un teritoriu turbat și fără prea multe scuze. În timp, sunetul a evoluat spre ceva mai complex, mai „betonesc” — dar n-a pierdut niciodată acea tensiune care face o sală să se miște.

Recunoașterea națională a venit prin capitală. Au înregistrat la Rebel Music — labelul creat de Paraziții — albumul „Văduva Albă” (2005), iar piese precum „Imaginează-ți” și „Tic-Tac” au rulat intens pe Atomic TV, cel mai popular post muzical al acelor ani. Aradul nu mai era doar un punct pe hartă — era o sursă.

Douăzeci și cinci de ani mai târziu, trupa a lansat al doilea album de studio, „Unu Mai Mare Ca Unu”, opt piese noi, videoclipuri oficiale, și același refuz de a se mulțumi cu statutul de legendă locală. Componența actuală: Fly la chitară și voce, Dănuț la tobe și Ivan la bass.

Fără compromisuri.
Doar B-ton.